duminică, 6 decembrie 2009

Seara lui Mos Nicolae!


Seara lui Mos Nicolae

Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae. Cati dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu' a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamantenit mai mult la oras. Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume prega

Mos Nicolae-adevaratul Mos Craciun

Mos Craciun asa cum este el cunoscut azi, cu renii si vesmintul rosu si barba alba a fost inventat la inceputul secolului XX de o companie de publicitate americana care facea reclama pentru celebra Coca cola. Adevaratul Mos Craciun, cel din traditia Bisericii este insa Sfantul Nicolae. Copiilor din Romania li se poate intampla ca Mos Nicolae sa aduca si cate o varguta (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfantul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor. Povestea lui Mos Craciun incepe cu un batran numit Sfantul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune ca el poseda puteri magice si a murit in 340 a.H. si a fost ingropat in Myra.Tarziu, in secolul XI, soldatii religiosi din Italia au luat ramasitele sfantului cu ei inapoi in Italia. Ei au construit o biserica in memoria lui, in Ari, un oras port din sudul Italiei. Curand, pelerinii crestini din toata lumea au venit sa viziteze Biserica Sfantului Nicolae. Ei au preluat legenda lui Mos Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a raspandit in toata lumea si a luat caracteristicile fiecarei tari. In Europa in secolul al XII-lea ziua Sfantului Nicolae a devenit ziua darurilor si a activitatilor caritabile. Germania, Franta si Olanda celebreaza ziua de 6 decembrie ca o sarbatoare religioasa si ofera cadouri copiilor si saracilor, si ajuta fetele sarace sa se marite oferindu-le o zestre. Cand colonistele olandeze au calatorit in America, au adus cu ele un episcop care purta un costum rosu si mergea calare pe un cal alb. Imaginea americana a episcopului va evolua treptat pana la cea a unui batran spiridus vesel. A fost descris ca un batran olandez vesel si bucalat din comedia Istoria New-York-ului a lui Washington Irving. Anul 1823 a continuat povestile cu Mos Nicolae cu publicarea poemului "O vizita a lui Mos Nicolae" al lui Clement Moore. Multe tari si-au pastrat propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. In unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste impreuna cu un insotitor care il ajuta. In Olanda, episcopul navigheza pe un vapor sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare care ii spune cum s-au purtat copiii olandezi in timpul anului. Cei cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei obraznici sunt luati de asistentul sau, Black Peter. In Germania, Sfantul Nicolae calatoreste tot cu un insotitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Copiii obraznici sunt pedepsiti cu cateva lovituri de nuia. In Italia, La Befana este zana buna care se imbraca in negru si aduce daruri copiilor la 6 ianuarie. In multe tari latine: Spania, Puerto Rico, Mexic si America de Sud, copiii ii asteapta pe cei trei regi sa le aduca daruri de Craciun

luni, 16 noiembrie 2009

'LACRIMA RUTIERA' - Inconstienta la volan ucide.


Ieri 15 noiembrie 2009 a fost Ziua Mondiala de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier. Cu acesta ocazie la Bucuresti in Piata Universitatii prin organizarea celei de a-IX-a editii a proiectului 'LACRIMA RUTIERA' au fost comemorate cele peste 60.000 de victime ale accidentelor rutiere decedate in perioada 1990 - 2009. Actiunea civica a fost singura manifestare publica din tara organizata de victima unui accident de circulatie in urma caruia a ramas infirma. Cu aceasta ocazie au fost aprinse lumanari au fost depuse flori si am varsat in amintirea celor disparuti o 'lacrima rutiera'. Au fost comemorati printre altii persoane cunoscute ca Teo Peter, Laura Stoica, Cristian Nemescu si altii dar si miile de victime necunoscute ca ce 14 OAMENI disparuti in tragedia de la Scanteia judetul Iasi care a indoliat intreaga tara. Proiectul 'LACRIMA RUTIERA' se doreste totodata si un strigat disperat adresat statului indiferent si pasiv fata de acest 'genocid rutier'. STOP GENOCIDULUI RUTIER !

joi, 12 noiembrie 2009

Uneori.....!


Uneori suntem atat de puternici incat ni se pare ca lumea e la picioarele noastre si putem face ce ne dorim. Uneori ne imaginam ca suntem in stare sa generam evenimente doar cu forta unui gand si nimic si nimeni nu ne va putea sta vreodata in cale. Uneori iubim frumos si suntem rasplatiti in aceiasi masura, poate chiar in plus. Uneori putem muta muntii din loc cu elanul nostru, iar totul pare feeric in lumina unui rasarit sau apus de soare. Chiar si stropii de ploaie rece de vara ce ne racoresc la atingere, pot parea uneori dintr-un vis. Un vis trait cu ochii deschisi. Un vis cu miros de aer proaspat de vara, piele de gaina pe maini si tremurat din barbie din cauza racorii. Uneori ne dorim anumite lucruri, uneori plangem, castigam si pierdem in functie de anumite sisteme de referinta. Suntem bogati sau saraci tot prin comparatie, blanzi sau meschini, calmi sau posaci, functie de diferite stari sau evenimente. Uneori suntem atat de adanc ancorati in cotidian incat uitam de fapt ce e cu noi, ce vrem de la viata si ce cautam noi pe aici. Uneori ne bucuram cat de mult am castigat in urma unui anumit demers fara a cantari si cat am pierdut de fapt si de a pune in balanta daca acest lucru chiar s-a meritat a fi facut.
Si de foarte multe ori uitam.
Uitam sa fim oameni si sa ramanem oameni, uitam sa fim mai buni chiar daca nu ne costa nimic. Uitam sa fim recunoscatori celor ce merita de fapt pentru ca ne indreptam recunostinta catre cei ce o merita mai putin. Uitam chiar sa iubim pentru ca n-avem timp, desi o sa avem o eternitate sa regretam acest lucru. Uitam multe, prea multe lucruri care aparent sunt fara insemnatate dar in realitate inseamna extrem, extrem de mult.
Uitam sa ne bucuram de o raza de soare sau de un susur inconfundabil de izvor care inexplicabil si sfidand gravitatia iese la suprafata si printr-un zgomot cristalin ce ne da senzatia de relaxare launtrica inperturbabila, ne face sa uitam de noi sau de rele. Sau sa privim un cristal ce are inglobat in el mii si mii de ani de civilizatie si care vrea sa ne spuna multe insa noi nu-l putem auzi si intelege, care ne poate purifica sau vibra in concordanta cu emotiile noastre, sau ne poate amplifica gandurile sau dorintele.
Ce mici suntem si neputiinciosi noi oamenii. Si cu ce prostii ne putem pierde timpul, care de fiecare data se dovedeste a fi mult prea scurt si nemilos fata de ce ne-am propus noi sa realizam. Si cand ma gandesc ca ne folosim creierul doar la 5% din capacitate incerc sa intrezaresc ce am putea face cu cele 95% procente ramase neutilizate. Ajung uneori la concluzia ca viata noastra este mult prea plina de spam si ca de aceia ne este greu sa selectam ceia ce de fapt ne trebuie si ne intereseaza. Iar acest spam e atat de apasator uneori incat aproape ca ne sufoca. Ce bine ar fi daca totul ar fi sinetizat in esente...
Cu bine.

luni, 26 octombrie 2009

miercuri, 14 octombrie 2009

Recuperare Baile Felix..

Am ajuns si eu anul acesta la Felix, nu internata, nici cu bilet gratuit...mi am cumparat prin agentie Am stat la Hotel Muncel.. aici nu tu conditii , nu tu paturi adaptate...frig ..lenjeria nu a fost schimbata cat am stat,gunoiul se lua de 2 ori pe saptamana....noroc ca gasisem noi ghena. Mobilier, saltea, lenjerii...cred ca s depe tipul lui tataia.iar despre mancare ...nu era comestibila. Asa ca traiasca autoservirea de langa bazar, Restaurantul Amy...si mai era un restaurant vizavi cu meniu ieftin .La hotel recuperarea lasa de dorit; nu au aparate..nu au mai niimic....la bazin femeile stau despuiate nu tu costum de baie..nu tu nimic...vezi ce le atarna la fiecare...le numeri firele de par...bla.bla...asa ca m-am lipsit....am uitat sa va zic la masaj de cum intri iti cere 10 ron cica e pentru solutia de masaj..asa ca am mers ambulatoriu la spital.
La spital se face consultatie ca la carte eu am nimerit la Dr. Lazar 1 ora stateam si lucram la saltea(masa) in timpul asta kineta tragea de mine pana cadeam lata. In fiecare zi schimba exercitiile...ca de sa nu ma plictisesc..si ma rog pana sa obisnuit ea cu mine, pe urma stateam in verticalizator ridicari la spalier...la bazin mi a placut mama ce mai ma baltaceam..dar cu colacul ca de nu la fund ma duceam..mergeam la terapie ocupationala unde faceam la bicicleta electrica...masaj nu am facut ca nu intram cu caruciorul, iar de psiholog nu am avut nevoie..
Despre kinetoterapeuta Dr Brichitta ( sper ca nu am gresit cum se scrie) desi e foarte tanara, are darul asta de "a fi" in meserie. Nu am mai intalnit ca ea pe nimeni, devotata are rabdare si e daruita in ceea ce face, nu tipa ..
La anul sunt programata la sfarsitul lui mai pentru internare...dar sper sa stau mai mult pe acolo. Ca de gazde sunt desule...la preturi cat de cat normale...pentru fiecare .
Iar daca am avut nevoie de taxi m-am imprietenit cu un nene pe acolo si doar il sunam si ma ducea unde aveam nevoie...
A si tot asa a ramas pretul pentru internare 37 ron de persoana pe zi...Casa nu asigura decat tratamentul..

luni, 12 octombrie 2009

Cum te descurci in viata...cu mainii, picioare ...s-au fara ele..

Am intalnit in ultima vreme multe persoane, care se vaitau de serviciul prost, salariul mic..Ca nu sunt multumiti de viata pe care o duc...ca nu au noroc in viata, ca nu au casa,.ca nu au nimic care sa ii faca fericiti, ca nu isi mai doresc sa traiasca.... Ma gandesc acum si la faptul ca eu sunt o persoana cu dizabilitate,nu pot sa ma trezesc sa merg pe picioarele mele la munca, nu pot munci,nu pot sa imi doresc ..Si poate va intrebati de ce? Cineva mi a furat acest drept de la viata! Si poate voi afla candva de ce....Si am dat peste urmatorul exemplu; Uitati-va si sper sa va schimbe mult gandirea.. exemplu de cat de mult poti sa traiesti indiferent de ce iti ofera sau ia viata: precum parti ale corpului.
Sa nu ai nici maini nici picioare ni s-ar parea la un moment dat o viata care nu merita traita.

Pentru Nick Vujicic: attitude is altitude si demonstraza contrariul dupa cum urmeaza:



vineri, 2 octombrie 2009

Nevoile mele lunare....

Pentru ca sunt cum sunt..pentru ca soarta a fost cruda pentru mine..
Cand primesc pensia la usa..ma ia durerea de cap..pentru ca mai presus de toate..trebuie sa imi verific inventarul si cand zic inventarul nu va ganditi ca am o magazie ..cu tot felul de produse ..(as vrea eu) Asa ca lista lunara o stiu de ce am nevoie zilnic ...si mereu ma intreb; Ce imi trebuie mai repede? La ce ar trebui sa renunt? ...Nu am la ce ...am nevoie de aceste lucruri zilnic. As vrea sponsorii, dar unde sa ii gasesc ..ca de e criza. Asa ca fac o lista si o voi afisa aici.V-as ramane profund recunoscatoare daca, dumneavoastra sau prietenii dvs m-ati putea ajuta cu cate ceva. Dumnezeu sa va binecuvanteze! Cine poate sa ma ajute sa ma contacteze;

Pampersi
Scutece absorbante
Servetele umede
Catetere mas 14 (pentru sondare intermitenta)
Pungi colectoare de urina
Microclisme, Microsac
Solbagon, Hidrosorb, Actisorb..betadina, pansamente sterile(daca fac escara)
Crema hidratanta
Medicamente; Augmentin, Cefuroxim, Zinat, Ceftiazin...(in functie de antibiograma) , vitamine, Sirdalurd,
As avea nevoie de un scaun rulant nou...ca asta al meu nu mai prezinta nici o siguranta...mi a promis o fundatie din Aprilie ...dar se pare ca e Criza...poate imi va da cand va trece...