“În luna septembrie a anului 2007, luam prima dată contact cu clinica Xi Shan din Beijing”, îşi începe povestea Mirela Eftemie. Tânăra de 30 de ani a rămas imobilizată într-un scaun cu rotile în urmă cu doi ani, după ce a suferit un accident de motocicletă. Nu s-a lăsat însă învinsă de soartă, a luptat şi a reuşit să strângă banii necesari unei operaţii în China, de implant cu celule Stem. Mirela s-a întors recent de la operaţie cu speranţa, mai aprinsă ca niciodată, că va putea merge din nou.
“Am crezut că sunt pregătită pentru o astfel de operaţie, dar după ce m-am trezit din anestezie m-am simţit exact ca şi după accident.
Mi-a trebuit ceva timp să mă adun, să încerc să mă conving că totul va fi bine”, mărturiseşte tânăra. Pe 16 septembrie, s-a urcat în avion cu destinaţia Beijing, China.
După un zbor chinuitor, de aproape 20 de ore, a ajuns în oraşul consi-derat de mulţi pacienţi “Mecca vindecărilor miraculoase”. S-a dus direct la clinică. “Am ajuns undeva la periferia Beijingului. Eram debusolată din cauza schimbării de fus orar, eram obosită, iar când am văzut clinica am clacat! Nu îmi venea să cred că e spitalul mult visat. O combinaţie de spital românesc de provincie cu un spital militar comunist. Mirosea a sărăcie, a mâncare ieftină, şi mizerie”, ne povesteşte Mirela.
222177_1foto.jpg A trecut însă peste tot, mai ales că în spital a întâlnit alte 8 familii de români, cu care s-a împrietenit. “Ei m-au avertizat că mă aşteaptă cinci zile de foc, cu analize şi teste complexe, foarte dureroase, înainte de ope-raţia propriu-zisă. Îmi simţeam inima în gât”.
Cu o zi înaintea implantului, buletinul de analize a venit însoţit de un raport. O veste destul de grea pentru Mirela, care a înspăimântat-o şi mai rău: exista o pro-blemă cardiacă. “M-am speriat. M-au pus să semnez că sunt conştientă că inima mea putea să se oprească pe masa de operaţie. Am semnat, doar nu era să dau înapoi după ce m-am luptat atât!”, continuă Mirela.
222179_3foto.jpg Operaţia mult aşteptată, visul pentru care a luptat Mirela, a decurs bine, chiar dacă durerea a fost uneori insuportabilă.I-au fost implantate un milion de celule olfactive şi două milioane de celule embrionale în coloană.
“Sincer, acum îmi simt picioarele, foarte puţin, şi doar uneori, dar schimbări sunt! Stiu că după ce se va vindeca tăietura, mă voi putea apuca de recuperare şi atunci rezultate vor fi! Mai am de strâns nişte bani, deoarece recupe-rarea pe care o necesit atât de mult are loc în Franţa. Sper să reuşesc să-mi duc visul până la capăt, să reuşesc să-l conving pe Dumnezeu că mai merit o şansă”, a încheiat Mirela, bătând cu mâinile pe mânerele căruciorului, parcă încercând să-şi găsească noi resurse de curaj.
A făcut mai multe tipuri de terapii
222180_4foto.jpg Până la operaţie, dar şi după, Mirela Eftemie a trecut prin diverse programe medicale:
“Făceam electrostimulări cu ace în muşchi. Aşa îmi testau energia reziduală rămasă. Este un proces foarte dureros. Apoi am făcut acupunctură tradiţională. Am făcut şi terapie cu bioenergie, cu un doctor pe care l-am numit “doctorul Durere”, pentru că te strângea cu mâinile foarte tare de locurile corpului pe care voia să le trateze”, îşi aminteşte Mirela, ducându-şi mâna pe abdomen, retrăind momen-tele acelea.
Sursa; Clik
http://www.click.ro/Special/povestea-operatiei-mele-din-china
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu